Stephanie Skipper - Piece By Piece [The Voice 2018]
Poate cel mai bun sfat dat vreodatӑ cuiva, "do it if you feel it". Din douӑ motive. Mai întîi, cӑ e dreptul suveran al fiecӑruia dintre noi sӑ facӑ ori sӑ nu facӑ ceva, orice. Nimeni nu are dreptul de a ne obliga cu nimic. Apoi, cӑ singurul cenzor care meritӑ luat în considerare în luarea unei decizii este propria simțire, propria conștiințӑ.
În rest - calcule. De risc, probabilitӑți și posibilitӑți. Mentalizӑri.
8 comentarii:
jokere, io nu pricep cum se joacă jocu ăsta; de ce blonda aia rubensiană se zvârcoleşte în scaun de tare ce-i pătrunsă de trilu privighetorii de pe scenă, da' nu apasă butonu? care-i şmecheria? făcea mentalizări?
Probabil.
"Blonda aia rubensiană" e cîntăreaţa şi compozitoarea Kelly Clarkson, aia care a scris cîntecu' în cauză, şi ierea impresionată, da' avea echipa cam plină şi cam alte planuri. Iar mulatra din dreapta, care i-a dat sfatu', e Alicia Keys, o altă compozitoare şi cîntăreaţă cunoscută.
"Mai întîi, cӑ e dreptul suveran al fiecӑruia dintre noi sӑ facӑ ori sӑ nu facӑ ceva, orice."
hmmmm, chiar şi crimă?
revenind la rubensiana cântăreaţă şi compozitoare cunoscută de toţi mai puţin de mine, ca să pricep jocu adică, dacă ea avea echipa plină şi deci, nu mai putea să apese butonu, de ce era încă pe scaunu de decizie? insist pen'că-mi pare că mimează orgasmu şi mă agită la esenţă tactica asta.
Da, cam aşa stau lucrurile. Ai dreptul să alegi ce faci, atîta cît te ţine conştiinţa. Se cheama liber arbitru.
Problema apare de regulă la acceptarea consecinţelor inevitabile, nu la a face alegeri.
Ba încă putea să apese butonu', numai că nu ar fi vrut s-o facă pentru fata aia. Se "păstra" pentru un ideal din capul ei, gen.
deci problema apare când liberu meu arbitru se ciocneşte de liberu arbitru a lu x şi câştigă ăla mai puternic. da' dacă io sunt ăla mai puternic şi-am reuşit să-l storcesc cu tot cu liberu lui arbitru, nu-mi dau seama cât de tare o să-l mai încălzească pe dânsu consecinţele pe care le voi trăi io în continuare. ori poate ne întâlnim peste zeci de ani la judecata de apoi şi atunci o să-mi zâmbească milostiv, iar io o să mă chircesc de ruşine şi regret... aaa, nu ştiu, da' nu cred...
hmmm, religia creştină e de acord cu dreptul ăsta suveran chiar şi de a ucide dacă aşa simţim? adică... dacă din disperare mă duc la preot şi-i zic, părinte... nu mai pot, fă ceva, descântă-mă să scap de draci, căci mă frige rău în palma stângă să-i zdrobesc capu lu ion, pen'că o fute pe maria şi io vreau s-o fut pe maria singur şi neîntrerupt de nimeni, el ce mi-ar zice? fă ce simţi, fiule?
"Ba încă putea să apese butonu', numai că nu ar fi vrut s-o facă pentru fata aia. Se "păstra" pentru un ideal din capul ei, gen."
mima orgasmu, deci. am simţit io.
Da, atunci apare "problema", cînd se ciocnesc două voinţe.
Dar în cazul în speţă cred că exagerezi, nimeni n-a omorît pe nimeni aici.
Iar creştinismul nu îţi cere să ucizi pe nimeni, nici nu te minte că o să fii ok dacă o faci.
Trimiteți un comentariu