Nu te poţi substitui alcuiva. Există o limită pe care n-o poţi depăşi în ceea ce faci pentru altul, ca.. prieten. Şi nici n-ar trebui depăşită, nu e corect, nu e.. deontologic. Asta pentru că fiecare om simte / crede / gîndeşte în felul lui. Nu poţi simţi / crede / gîndi pentru altul, în locul lui. Poţi, cel mult, să-l susţii în ceea ce face, atunci cînd îi e mai greu. Fără condiţionări, fără a îi impune modul tău de simţire / credinţă / gîndire. Aia înseamnă prietenie adevărată.
Să fim dureros de sinceri cu noi înşine. Păi, să fim. Iar dacă alternativa e de a fi singur, de a trăi într-un cerc din ce în ce mai larg şi mai gol de.. prieteni.. so be it.
Şi-acum o să mă uit la un film bun pe care tocmai l-am downloadat, o comedie romantică cu Gerard Butler şi Jenifer Aniston.
Şi-o să mă simt bine, eu cu mine însumi şi-atît. Iar durerea asta o să îmi treacă, precum toate celelalte de pînă acum.
Acum 15 ore
