CAROUSEL.

ABBA - Get On The Carousel [Images from ABBAA The Movie 1997]

Existӑ lucruri în lumea asta pe care încӑ nu le înțeleg. Tot caruselul ӑsta nebun în care trӑim, alergînd cu limbile scoase cӑtre.. nimic. Plӑcerea de moment, satisfacția imediatӑ, fӑrӑ a gîndi niciodatӑ la pasul urmӑtor. Fӑrӑ pespectivӑ.
Adicӑ înțeleg de ce lucrurile sînt așa cum sînt, cauzalitӑți and stuff, dar nu înțeleg de ce trebuie sӑ fie așa. De ce de-a valma, de parcӑ ne-ar sufla Moartea în ceafӑ. Și dacӑ chiar ne-ar sufla, ce?..
De ce nu altfel. De ce nu așezat, urmӑrind în mod firesc un scop cu ceva sens în el, mӑcar. Ceva cu valoare pe termen mediu și lung. Ceva care sӑ ne rӑmînӑ și dupӑ ce nu mai existӑ premisele, gen.
Cred cӑ am fost trimis aici, în lumea asta ticsitӑ de materie, sӑ ispӑșesc vreo pedeapsӑ, ceva. Nu sînt ca majoritatea celorlalți, nu mӑ încadrez bine în pozӑ. Îmi lipsește motivația de a face ceea ce fac ei, fiindcӑ nu am nimic sӑ-mi demonstrez, ori sӑ le demonstrez. Îmi lipsește motivația sӑ mӑ impun, sӑ devin astfel ceva în ochii lor. Și cu toate astea, poate tocmai fiindcӑ sînt așa cum sînt, mi s-a arӑtat de atîtea ori cӑ chiar însemn ceva pentru ei. De n-ar exista acea mizӑ care mie îmi scapӑ, prietenii nu m-ar susține, iar dușmanii n-ar încerca sӑ mӑ doboare.
Cel mai greu îmi e sӑ scap de balast, de zgura care se tot adunӑ, zi dupӑ zi, an dupӑ an. Pentru cӑ dacӑ la început duci, cu cît trece mai mult timp, cu atit începi sӑ te saturi. Iar ideea cӑ vei ajunge cîndva la un liman unde vei putea scӑpa de povarӑ, oricare ar fi prețul, devine acceptabilӑ, și dupӑ un timp îți sunӑ precum o binecuvîntare.
Cine ar vrea sӑ trӑiascӑ perpetuu în starea în care este acum?.. Numai inconștienții. Pӑrerea mea.