Nevoia de atenție o avem cu toții în noi, în germene cel puțin. E o nevoie a egoului nostru, deci nu e o nevoie tocmai firească. Nu e ca foamea ori setea, ori ca nevoia de somn de exemplu, fiindcă nu putem supraviețui fără mîncare, ori fără apă, ori fără somn. Fără atenție putem supraviețui, deși ne e mult mai comod să ne mințim că nu. Așa e mai dramatic, gen.
Cu adevărat nașpa e cînd confundam nevoia de atenție cu altceva, cu iubirea, de pildă. Cînd se întîmplă chestia asta, inevitabil se petrec accidente, cu morți și răniți. De ce?.. Fiindcă nevoia de atenție cere, pe cînd iubirea dă.
Mă lovesc zi de zi de nevoia de atenție a altora. De iubirea din ei, mai rar.
.. You just want attention, you don't want my heart..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu