Cred cӑ ceea ce percepem uneori ca limitare a opțiunilor, a variantelor, e o expresie a creșterii gradului nostru de definiție.
Fiind ceea ce sîntem, din ce în ce mai precis, nu putem fi altfel, iar gradele noastre de libertate aparent se restrîng.
Un rîu rareori își schimbӑ cursul, fiindcӑ e determinat de relief. Desigur, existӑ eroziune, existӑ sinuozitӑți ale albiei. Dar sensul general al curgerii e același.
Pilat nu putea fi altul. Barabas nu putea fi altul. Isus, cu atît mai puțin.
Mulțimea, gloata, în iraționalitatea ei, nu putea fi alta. Cerea sînge, sîngele Domnului ei.
Așa cum spunea Asimov în Sfîrșitul Eternitӑții, era o realitate cu grad maxim de probabilitate.
Oare ce Schimbare Minimӑ Necesarӑ ar fi putut modifica deznodӑmîntul?..
Și de ce ar fi fӑcut-o? Output-ul ӑsta e cel ce a deschis calea spre Înviere.
The Greater Plan.
Alastair Crooke today: Post-Iran War: The End of an Era, Not to Decline,
but as a Trigger to Abrupt Change
-
Professor Michael Hudson, in a recent discussion, takes issue with those
who speak today of the ‘decline of the US hegemon’. A decline implies
something ...
Acum 9 ore

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu