Mi-aş dori să te ghemuiesc în braţele mele, miorlăind aţîţat, să-ţi ascuţi ghearele pe pieptul meu mi-aş dori. Iar eu, cu un fir de zîmbet pervers, să te mîngîi blînd pe ceafă, pe spate, pînă la rădăcina cozii, minute în şir, ore, să fii atît de relaxată-n final încît să închizi ochii de plăcere şi să torci aşa cum numai tu ştii, sonor, cu talent, să creadă vecinii că dau cu aspiratorul, nu alta. Virtual memory screenshot: tu, cu ochii-nchişi, întinsă pe spate, torcînd, abandonată-n braţele mele, în lumina intensă, compactă, a unei după-amiezi de weekend de vară.
După aia să te trezesc aşa cum îmi place mie, suflîndu-ţi în urechi de aproape – ştiu că nu prea te dai în vînt după asta şi da, ai dreptate, sînt un pic cam pervers – şi cînd începi iar să zgîrii, chiar înainte de primul mîrîit cu adevărat nervos, să te iau de ceafă şi să-ţi dau drumul din braţe, pe jos, apoi să te tratez c-un castronel de Wiskas şi unu’ de lapte - meniul tău favorit - să mă uit apoi cum alergi după şoarecii tăi imaginari pe hol şi după aia, cînd te plictiseşti de ei, să te urmăresc cum te-aşezi în colţul tău şi-apoi, cu un aer complet dezinteresat, cum te lingi cu aplicaţiune prin zonele moi.
Mîţă virtuală de apartament ce eşti.
sâmbătă, 19 aprilie 2008
FELINĂ VIRTUALĂ TORCÎND. VIRTUAL, EVIDENT.
Publicat de
JOKER
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu