Home Free - Mayday [Acapella cover]
*** CITEŞTE ÎNTREGUL ARTICOL "OFTICOȘII." ***
Am constatat pe propia-mi piele cum, după ce un om trece printr-o perioadă dură și supraviețuiește, are tendința să devină un pic cinic. Aude problemele altora, le înțelege mai profund decît s-ar fi crezut în stare, apoi vede în minte posibile soluții, de regulă chirurgicale, la probleme umane. Ceea ce, dacă stai și analizezi un pic, e cam nașpa. Soluțiile chirurgicale sînt soluții de ultim moment, de criză. Nu toate problemele sînt situații de criză, nu toate necesită chirurgie. E o formă de radicalizare. Trecerea printr-o criză duce la radicalizare.
Conștientizarea acestui aspect obligă la introspecție, la căutarea cauzelor. Pentru asta eu am experimentat nemișcarea, excluderea tuturor acțiunilor care nu sînt neapărat necesare. Există tendința suprapunerii motivului crizei cu factorul declanșator, cu agresiunea. Cu agresorul. Există și tendința diametral opusă de a suprapune cauza crizei cu vulnerabilitatea subiectului, a victimei. Cu victima.
Cică adevărul este întotdeauna la mijloc. Dar cine se poate lăuda că deține.. adevărul?..
Afinitatea mea e către prima variantă, de a considera agresorul vinovat pentru agresiune. În opinia mea, nici un agresor nu se poate dezvinovăți cu justificarea că victima nu a fost capabilă să se apere. De aia nu îi înghit pe agresori, pe cei ce încearcă să își impună propriile decizii în viața mea, împotriva voinței mele. Sînt subiectiv, știu. Alegerea mea.
Asta fiind o justificare rațională. La nivel emoțional, îi urăsc pe cei ce m-au agresat pentru cinismul pe care mi l-au indus. Cinism care nu era acolo, la început. Pentru asta, consider că ar merita bătuți cu furtunul ud cîte zile mai au de trăit.
Nu e loc de prietenie între mine și cei ce m-au agresat vreodată. E o consecință firească. Un agresor care-mi vorbește de prietenie e.. grotesc, îmi face scîrbă.
Dar a vomita de scîrbă nu este o acțiune neapărat necesară.
Images from Hick [2011] - Endings
I've been told that the act of forgiveness frees the person doing the forgiving from harboring dark, and ultimately self- destructive, emotions. While there is no guarantee that the transgressor will be relieved of shame and guilt, the forgiver will always feel better. In other words, forgiveness is, first and foremost, self-serving. Now I am all about self-serving, so for the last few years I have been practicing a sort of forgiveness mantra. Upon awakening and before retiring, I visualize those who have harmed me and imagine myself flowing love and compassion toward them. Additionally, I wish for them to have everything they could possibly want. I'm happy to report that it's working. Slowly, over time, anger has become resentment has become indifference has become amusement has become affection. And now I'm free and my heart is full.
You believe me?
Do I believe me?
1st Aired: 2 Dec 2013
Jean Michel Jarre - Odyssey Through O2
"... Am rămas singur pe betonul încins de soare. Am privit în jur. Vizitasem deja clădirile din celălalt capăt al curții, acolo se aflau compactoarele și presele. Datorită distanței și a izolării fonice, nu auzeam nici măcar un murmur. Ceva mai aproape, înapoia anexei unde dispăruse Marger, se afla o clădire scundă și neobișnuit de lungă, un fel de baracă din tablă; am pornit într-acolo în căutare de umbră, însă căldura degajată de pereții metalici era insuportabilă. Eram gata să plec, când am auzit un sunet ciudat venind din interiorul barăcii, dificil de identificat, cîtuși de puțin asemănător cu zgomotul de lucru al mașinilor. Încă treizeci de pași și am ajuns la o ușă din oțel. În fața ei se afla un robot. La vederea mea, robotul deschise ușa și păși în lateral. [....]
PRETEXT: Robotic Love, by TOSHIBA
Taxi ft. Irina-Margareta Nistor - Subtitrarea la români
… Noi sîntem Ochi-de-Oțel, nu ne temem nici de fel, nici de acizi, nici de baze, nici de nopțile albe, nici de zilele negre…

Conţinutul postărilor din acest site îmi aparţine, zeci de mii de neuroni morţi pînă acum (vreo 2 făraşe cu vîrf, în total) stînd dovadă acestui fapt. Ca urmare, reproducerea şi republicarea textelor mele, totală sau parţială, pe orice fel de suport, fără acordul meu, se va face numai cu marcarea lor (ca citat, cu ghilimele, de exemplu) şi indicarea sursei (autor + dată postare + URL blog, URL blog sau cel puţin link spre blog). Pentru moment.
Yours,
JOKER (Gabriel Bardac)