Ieri, pe cînd bîntuiam în echipament tip "complet de protecție antichimică" printr-un pod de fabrică de lactate împreună cu un alt șobolan, căutînd "problema" la lumina lanternelor din mobile, am găsit locul de dat cu capu' de mai sus. Înțeleg că Vasile conduce detașat competiția, în fața lui Cătălin. Noi nu am "marcat" încă, dar mai e timp, fiindcă se pare că ne vom întoarce. Că nu am găsit acum "problema", ci doar "natura problemei". Data viitoare o sa ne luăm cretă cu noi, just in case.
Cu ocazia asta am făcut niște semi-șpagate între treptele cam prea distanțate ale scării ruginite de fier ca pe vremea liceului, cînd aveam cu vreo douăj' dă kile mai puțin pe inventar. Atît la urcare, cît și la coborîre. Deci, încă se poate.
Altfel, aer curat, zăpadă pe culmi de dealuri submontane, soare. Mi-a cam plăcut..
:)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu