Sic transit Angela
-
I hope the Labour Party elects a left-wing deputy leader to replace Miss
Rayner, but maybe I don't as I want half the Labour MPs to defect to Corbyn
and ...
Acum 3 ore
joi, 10 octombrie 2013
marți, 8 octombrie 2013
Wouldn't you...
Jefferson Airplane - Somebody To Love
When the truth is found to be lies
and all the joy within you dies
don’t you want somebody to love
don’t you need somebody to love
wouldn’t you love somebody to love
you better find somebody to love… *** CITEŞTE ÎNTREGUL ARTICOL "Wouldn't you..." ***
luni, 7 octombrie 2013
Nothingness..
duminică, 6 octombrie 2013
Love is a Quantum Event
"We experience it as an emotion, but the feeling of love, the desire to be close to the beloved, is actually an unconscious expression of the dynamic nature of sub-atomic particles eternally trying to regroup into the singularity that was their primordial state before the Big Bang blew them apart. While this knowledge helps to explain almost all human behavior, it is completely useless for writing song lyrics and Hallmark cards. Don't even think about it for marriage proposals."
CLP, #423
1st Aired: 03 Oct 2013
sâmbătă, 5 octombrie 2013
EXPEDIŢIA A TREIA SAU BALAURII PROBABILITǍŢII (fragment) by Stanislaw Lem, Fecioara.
o rupere de tăcere, cu dedicaţie, pentru Iulian, o alta Fecioară.
TRURL ŞI CLAPAUŢIUS fuseseră elevii marelui Cerebron Emtadratus, care predase timp de patruzeci şi şapte de ani Teoria Generală a Balaurilor, la Şcoala Neantică Superioară. După cum se ştie, balauri nu există. Această constatare primitivă ar putea fi suficientă pentru o minte simplă dar nu şi pentru ştiinţă, deoarece Şcoala Neantică Superioară nu se ocupă deloc cu ceea ce există. Banalitatea existenţei a fost dovedită de prea multă vreme, ca să mai fie nevoie să i se consacre măcar un cuvinţel, aşa că genialul Cerebron, atacând problema cu metode exacte, a descoperit trei categorii de balauri: nuli, imaginari şi negativi. Toţi aceştia, după cum s-a spus, nu există, dar fiecare categorie nu există în mod diferit. Balaurii imaginari şi cei nuli, pe care specialiştii îi numesc imaginişti şi nulişti, nu există într-un mod mult mai puţin interesant decât cei negativi. De multă vreme se cunoaşte în balaurologie paradoxul care constă în faptul că atunci când doi negativi se herborizează (operaţie care corespunde în algebra balaurilor înmulţirii din aritmetica obişnuită), ca rezultat apare un semi-balaur de gradul aproximativ 0,6. De atunci lumea specialiştilor s-a împărţit în două tabere: una susţine că e vorba de o parte dintr-un balaur, socotind de la cap la coadă, iar a doua, că dimpotrivă, socotind de la coadă la cap. Marele merit al lui Trurl şi Clapauţius a fost că au demonstrat eroarea acestor concepţii. Ei au aplicat pentru prima dată, în acest domeniu, calculul probabilităţii, creînd astfel balaurologia probabilistică, din care rezultă că balaurul este, din punct de vedere termodinamic, imposibil numai în sens statistic, ca şi elfii, spiriduşii, piticii, gnomii, vrăjitoarele etc. Din formula generală a improbabilităţii ambii teoreticieni au dedus coeficienţii de piticizare, de selfizare ş.a. Din aceeaşi formulă rezultă că ar trebui să aşteptăm manifestarea spontană a unui balaur obişnuit cam şaisprezece cvinto-cvadralioane de heptilioane de ani. Desigur, această problemă ar fi rămas o simplă curiozitate matematică, de n-ar fi fost pasiunea de constructor a lui Trurl, care hotărî să studieze această chestiune empiric. Şi pentru că era vorba de fenomene improbabile, inventă amplificatorul de probabilitate şi-l experimentă, mai întâi la el în pivniţă, apoi pe un poligon special, numit Poligon Balauristic sau Balauroligon, a cărui construcţie fusese finanţată de Academie. Cei nefamiliarizaţi cu teoria generală a improbabilităţii se întreabă pînă în ziua de azi de ce Trurl a probabilizat balaurul şi nu un elf sau un pitic, dar o fac din ignoranţă, căci nu ştiu că balaurul este pur şi simplu mai probabil decât piticul. Trurl, pare-se, intenţionase să meargă mai departe în experienţele sale cu amplificatorul, dar încă de la prima experienţă s-a accidentat grav, căci balaurul, care se virtualiza, coalizase. Din fericire, Clapauţius, care se afla de faţă în clipa aceea, a micşorat probabilitatea şi balaurul a dispărut. Mulţi învăţaţi au repetat apoi experienţele cu balaurotronul, dar cum le lipsea rutina şi sîngele rece, o mare cantitate de materie primă balaurică a ajuns în stare liberă. Abia atunci se dovedi că monştrii scîrboşi au o altfel de formă de existenţă spre deosebire, să zicem, de nu ştiu ce dulapuri, bufete sau mese. Balaurii se disting înainte de toate printr-o probabilitate de regulă destul de însemnată de cum au apărut. Dacă se organizează împotriva unui asemenea balaur o vînătoare, şi încă cu hăituială, vînătorii, cu arma gata de tras, nimeresc numai o bucată de pămînt, arsă şi rău mirositoare, căci balaurul, văzînd că e urmărit, părăseşte spaţiul real pentru a se ascunde în cel configurativ. Ca un animal prost şi necioplit ce e, face asta, bineînţeles, curat din instinct. Persoanele primitive, neputînd înţelege cum de se întîmplă una ca asta, cer uneori cu tărie să li se arate acest spaţiu configurativ. Ei nu ştiu însă că electronii, a căror existenţă nimeni sănătos la minte n-o neagă, se mişcă şi ei numai în spaţiul configurativ şi soarta lor depinde de undele de probabilitate. De altfel, încăpăţînatului îi convine mai degrabă să accepte inexistenţa electronilor decît a balaurilor, pentru că electronii, cel puţin separat, nu coalizează.
[......]
o rupere de tăcere, cu dedicaţie, pentru Iulian, o alta Fecioară." ***
luni, 30 septembrie 2013
sâmbătă, 28 septembrie 2013
Matilda...
Nostalgie. După dăruirea de sine care a fost, indiferent de diferenţe, indiferent de consecinţe. Sinceră, pură, adevărată. Mi-aş dori să ne putem întoarce acolo. Sufletul meu vrea asta... *** CITEŞTE ÎNTREGUL ARTICOL "Matilda..." ***
joi, 26 septembrie 2013
BALANŢǍ, STEALTH: JURNAL DE SINGURǍTATE.
De o vreme, sînt singur. Nu pentru că mi-am propus asta, că n-am vrut, ci fiindcă... aşa a fost să fie. Singurătatea e o stare de potenţial zero, pentru o Balantă ca mine, o suport greu. Iar intervenţiile din afară, oricît de binevoitoare ar fi, dacă nu conţin... iubire, nu mă ajută. Atunci cînd diverşi.. oameni îşi mai propun să-mi mai şi demonstreze cîte ceva, e chiar mai rău. De aceea am decis ca o vreme sa fiu stealth. Voi scrie doar pentru mine, să-mi reaşez gîndurile-n cap. Văd perioada asta nedorită şi neaşteptată de viaţă în singurătate ca pe-un catharsis, ca pe-o curăţire prin foc. Dacă voi mai ieşi din starea asta, ori cum anume voi ieşi, vom vedea. O vreme, voi fi singurul meu cititor. Punct.
sâmbătă, 21 septembrie 2013
FILMU'
Filmu' evenimentelor (de calitate slabă, sorry... mea culpa..)
vineri, 20 septembrie 2013
CU PLEATǍ / FARA PLEATǍ, BARDACUL
... sau ce a mai rămas din el, by George.
Tunde-l, Găbiţă, nu-l lăsa aşa, mi-a zis Maestrul sfătos, peste halba de bere, în timp ce vîntul mă ciufulea în fel şi chip, pe terasa deschisă a crîşmei machidonilor. [....] *** CITEŞTE ÎNTREGUL ARTICOL "CU PLEATǍ / FARA PLEATǍ, BARDACUL" ***
duminică, 15 septembrie 2013
....
Simt aripi de fluturi bătîndu-mi moale obrazul, ca o
zbatere de pleoape, sub pătură-i cald, zîmbesc cu ochii închişi. Zgomotele nopţii
ajung la mine filtrate, atenuate, fără acute, e bine aşa. Durerea s-a estompat şi
ea, are acum consistenţa unei vînătăi înghiţite, totul e să evit să mă mişc.
Respir uşor, cu buzele întredeschise, ca şi cum aş fuma aerul. Gura mi se usucă
discret, nu mă întind după apă, nu. Sticla e grea, ar trebui să mă-ncordez şi
nu-i bine, mai bine înghit. Îmi prind rădăcina nasului între două degete, dupa
maxim un minut se va desfunda, voi putea să-nchid gura atunci. Secretul e să mă
mişc ca în reluare, ca-n vis, fără gesturi bruşte, ceea ce acum îmi pare
perfect natural. Ştiu că ar fi inutil să deschid ochii, aş vedea prin ceaţă.
Un gînd obosit: de fapt nu-i deschid că nu-mi pasă, nu-mi mai. Zîmbesc din nou
desprins, tot cu ochii închişi, sînt bune calmantele astea.
*** CITEŞTE ÎNTREGUL ARTICOL "...." ***
... STICK AROUND, I SAY... :D
"... You want a love to last forever, one that will never fade away?..."
*** CITEŞTE ÎNTREGUL ARTICOL "... STICK AROUND, I SAY... :D" ***
sâmbătă, 14 septembrie 2013
vineri, 13 septembrie 2013
luni, 9 septembrie 2013
sâmbătă, 7 septembrie 2013
JMJ'S DAYDREAMIN'... IN PURE O2
Jean Michel Jarre - Odyssey Through O2
between the satellites passing by... I'm looking...
I'm looking for my dreams... smoking some golden beams...
gliding along the black rainbow... I fly away...
with my shadow... while... scratching the moon like a DJ...
the night follows... it's odyssey... phase 1."
◄ Phase 2: "Gliding along the black rainbow... I fly away...
I fly away... I fly away with my shadow... phase 2."
◄ Phase 3: "Scratching the moon like a DJ... the night follows...
it's odyssey... phase 3."
◄ Odyssey Finale: "Walking upside down in the sky..."
Jean Michel Jarre - Oxygene II
ŞOAPTE ÎN BEZNǍ, BY LEM
"... Am rămas singur pe betonul încins de soare. Am privit în jur. Vizitasem deja clădirile din celălalt capăt al curții, acolo se aflau compactoarele și presele. Datorită distanței și a izolării fonice, nu auzeam nici măcar un murmur. Ceva mai aproape, înapoia anexei unde dispăruse Marger, se afla o clădire scundă și neobișnuit de lungă, un fel de baracă din tablă; am pornit într-acolo în căutare de umbră, însă căldura degajată de pereții metalici era insuportabilă. Eram gata să plec, când am auzit un sunet ciudat venind din interiorul barăcii, dificil de identificat, cîtuși de puțin asemănător cu zgomotul de lucru al mașinilor. Încă treizeci de pași și am ajuns la o ușă din oțel. În fața ei se afla un robot. La vederea mea, robotul deschise ușa și păși în lateral. [....]
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
