Liam Tamne - This Woman's Work [The Voice UK 2013]
Aseară eram obosit, era întuneric, era tîrziu și era frig. Autobuzul a venit totuși suspect de repede. Nu priveam în jur, eram concentrat să ajung cît mai repede acasă. Cu tot ce mai înseamnă încă "acasă" pentru mine, un refugiu unde mi-e cald ori mi-e frig, unde e liniște ori zgomot, exclusiv după bunăvoia mea. Pe scurt, locul acela unde îmi încarc bateriile.
.. Cînd deodată tu răsăriși în cale-mi. Suferință, tu, dureros de dulce..
De fapt nu a fost chiar așa. Ți-am remarcat prezența cu vederea periferică, fără să conștientizez că ești tu. Ceva din mine a făcut "click" la forma difuză a feței tale mărginită de claia aia de păr cîrlionțat, pe care nu am luat-o niciodată în seamă pînă acum, decît poate să-ți judec expresia de iritare aproape continuă la toți și la toate. Deși ne știm de.. aproape un an?.., pînă acum nu te-am remarcat cu adevărat. Așa că acel ceva din mine a decis că aș putea să te privesc în ochi, ca din întîmplare, gen. Că n-ar fi considerat un gest ostentativ, între doi străini. Cînd voi coborî din autobuz, la stația următoare, o privire spre dreapta ar intra în categoria firescului. Odată decizia luată, m-am grăbit către ușă, deși mai aveam încă destul timp pînă la stație. M-am prins ferm de bară și m-am uitat către dreapta. Și-abia atunci te-am recunoscut. Tu nu m-ai văzut în clipa aia, erai adîncită în contemplarea unui gînd, cred. Involuntar, ți-am făcut cu mîna și ți-am zîmbit. Atunci, ca trezită dintr-un somn adînc, mi-ai zîmbit și tu înapoi..
Nu eram pregătit pentru asta, să-ți susțin intensitatea privirii, neașteptată pentru mine, așa că m-am întors către ușă, ca și cum totul ar fi fost o întîmplare. Abia cu cîteva secunde înainte să cobor m-am întors din nou către tine, de la revedere. Tu încă străluceai, zîmbindu-mi în continuare..
M-am gîndit azi la tine, uitîndu-mă la sticla aia de două kile de pălincă pe care mi-a adus-o un amic șofer pentru sărbători, "pentru degresarea motorului", cum ne place nouă să glumim. O sticlă de plastic, pentru apă minerală, segmentată orizontal în inele.
Mi-am imaginat că dacă ne-am degresa împreună motoarele din sticla aia, pînă la inelul al doilea ar deveni poate irelevant că eu sînt un boșorog bătrîn și pervers, divorțat și cu burtă, așa cum mă alintă cu drag colegii mei mai tineri. Și că tu ești o tînără zambilă cu capul în nori, de jumătatea vîrstei mele.
Presupun că a fost o întîmplare, și că tu n-o să mă mai privești niciodată așa, cu zîmbetul acela atît de greu de cuprns în cuvinte.
Iar pălinca aia presupun că o să o beau singur.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu