POSTARE ATIPICǍ PENTRU MINE, "NON-EU": DRUMUL SPRE CASǍ, DE LA SERVICI. IERI.

1. POZA. Thank you, ALEX, for the screenshot. You've hitted the bullseye.

2. ŢIGǍRI. Mi-am numărat ţigările, cînd am plecat de la servici, mai aveam trei, iar am fumat ca un turc. M-am gîndit aprinzînd-o deja pe prima că îmi ajung pînă acasă. După ce am terminat-o pe a doua, m-am dat cu apă pe faţă, de la o ţîşnitoare stradală rămasă fără... ţîşnitoare, prin grija băştinaşilor. Mi-era cald. Am băgat un deget pe ţeavă, jetul a urcat suficient cît să pot bea. Ca-n copilărie.

3. PIZZA. Am comandat două pizze de unde iau de obicei, din colţ, mi-am aprins ultima ţigare cît am aşteptat să se coacă. În timp ce fumam, am experimentat respiraţia abdominală, ajută atunci cînd mă doare plexul şi cînd, oricît aş inspira toracic, simt că n-am aer destul. Pe fond de stress. Cînd am ajuns la filtru, pizza încă mai avea să se coacă, asa că m-am distrat stingînd chiştocul cu picăturile de condens scurse dintr-un aer condiţionat de la etajul patru. Bătea un pic vîntul, a fost tricky. Băiatu' de acolo îmi ştia deja damblaua: una cu sos dulce, una fără. Sînt previzibil, pana mea. Mda.

4. FATA. ORI LIPSA EI. Mergînd pe partea cealaltă a bulevardului, cam vis-a-vis de secţie, mi-am amintit de-o întîmplare de acum vreun an. Atunci, cam pe la aceeaşi oră a înserării, o fătuca ce aştepta pe treptele băncii de-acolo m-a întrebat cît e ceasul. [....]

Eu n-am ceas, am scos mobilul din buzunar şi i-am spus.Cînd am ridicat privirea, era deja la un pas de mine şi mă privea fix în ochi, de jos în sus. M-a întrebat atunci, zîmbind, dacă nu doresc o fetiţă. Adică pe ea. Cred că avea vreo 15 - 16 ani. I-am răspuns atunci, cît am putut de politicos, Nu, mulţumesc, cu un zîmbet. De parcă îmi oferise bomboane de ciocolată şi eu nu puteam să le mănînc, că am dinţii sensibili. Dacă m-aş fi întîlnit cu ea acum şi m-ar mai fi întrebat cît e ceasul, i-aş fi spus: E tîrziu, fată.... Fără nici o expresie.

5. COPIII. Pe aleea dintre blocuri am întîlnit un grup de fetiţe, radiind împrejurul uneia care avea bicicletă. În gama 9 - 11 anişori, cu codiţe. Vine un băieţel din spate în viteză, tot pe bicicletă, cam grăsuţ. Strigă din mers, trecînd pe lîngă ele: Eu nu vorbesc cu ăăă... Cristinaaa, eu nu vorbesc cuuu... Danielaaa, eu nu vorbesc cuuu... Mirelaaaa... Una din fetiţe aleargă dupa el: Nici cu Irina nu vorbeeeeşti? Băiatu' se opreşte o clipă, întoarce capul gînditor înspre ele şi spune, cu voce mai joasă: Baaa... cu Irina vorbesc... Şi fetiţa, aprope să-l prindă: Daaa' de ce vorbesti cu Irinaaa, o iubeeeeşti? Puştiu' demarează scurt, părăseşte cîmpul de luptă, fără replică. Şi fără glorie. În urmă, fetele rîd chiţăit.

6. SUBLIMAREA. Cam de la începutul lunii ăsteia tot fredonez o melodie a lui Beyoncé, End of Time. Nu-i genul meu, n-am mai ascultat muzică pop cu atîta plăcere de la ABBA, Boney M şi Bee Gees. Nu ştiu de ce, dar îmi place. Dăruirea, cred. Totuşi, pentru a fi egal cu mine însumi, n-am "înghiţit-o" ca atare, am căutat "sublimări" ale ei, puncte personale de vedere, adică mix-uri. Că asta fac eu, se pare, "sublimez", cică. Cele mai frumoase sublimări ale acestei melodii găsite de mine, SUBLIMATORUL, mai jos.

Beyoncé - End Of Time (Monsieur Adi Remix)

Beyonce - End Of Time (VGNV Remix)

Beyonce - "End of Time" Remix - produced by de la Vega 

Beyoncé - End of Time (Wulf and Forever Kid Remix)

Beyonce End Of Time Remix by Amir Afargan