La Radio Europa FM cu Andreea Esca și Cristian Tudor Popescu [aprilie 2016, fragment]
Am dat recent - și la momentul potrivit aș putea spune - peste interviul ăsta, și mi-a luminat seara. CTP-ul are ca întotdeauna o gîndire ascuțită ca o sabie de samurai, ca aia din Bodyguard, de lași voalul de matase să plutească asupra ei și ajunge la pămînt sfîșiat. Umor ușor negru, ușor sec, dar stenic.
Păstrînd proporțiile, am avut și eu momentul meu de luciditate relativ recent, explicîndu-le unor prieteni (pereche) că gestul oferirii de flori unei femei are un substrat pur sexual. Adică un bărbat îi oferă unei femei organe sexuale de plante, masculine și feminine la grămadă, iar ea e fericită fără un motiv aparent, fără să conștientizeze semnificația evidentă a gestului. Atac direct la subconștient, gen.
Ea mi-a spus că pînă atunci nu a privit niciodată gestul din perspectiva asta, iar el mi-a spus că știa deja că am o imaginație perversă. Cred că i-am detectat și o lucire de invidie în ochi. Nici unul dintre ei nu a avut argumente să mă contrazică.
Superbă "zicerea" lui Nichita, amintită de CTP.
.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu